Activitati specifice varstei, Perioada 12 – 24 luni

15689678_s

(Ţin să specific la începutul acestui articol, că neîncadrarea în aceste puncte de referință cronologică nu înseamnă că un copil nu se dezvoltă normal. Acestea sunt puncte de referință observate în analiza statistică a unei populații specifice, analiză în care se elimină cazurile avansate şi cele cu întârzieri, pentru obținerea unui rezultat semnificativ, Neîncadrarea în aceste segmente temporale NU ÎNSEAMNĂ că un copil nu are o dezvoltare specifică armonioasă și adecvată. De aceea, se recomandă să se consulte un specialist în momentele în care sesizați anumite discordanțe și potențiale nereguli.)

Ce se întamplă cu copilul în această perioadă?

Din punct de vedere al motricității fine, între 12 și 24 de luni, copilul începe să își folosească degetul mare și cel arătător, pentru a explora obiectele din jur (apasă butoane, deschide încuietori etc.) (12-20 luni), își poate utiliza mâna pentru a prinde un creion și aceasta îi permite să copieze linii orizontale și verticale pe o foaie de hârtie (14-24 luni). Poate să construiască turnuri din cuburi (14-24 luni).

În ceea ce privește motricitatea grosieră, copilul poate să umble fără asistență, poate să urce și să coboare scări fără să se sprijine de un adult sau de balustradă (15-24 luni), poate să își folosească mâinile și brațele, pentru a goli conținutul unui container (cu sau fără precizie, între 16-24 luni), poate începe să arate preferințe pentru utilizarea anumitei mâini în activități (17-33 luni), începe să alerge (20-24 luni).

Din punct de vedere socio-emoțional, copilul trece prin următoarele etape: începe să își dea seama de faptul că este un individ distinct (15-24 luni), această etapă de descoperire determină apariția deciziilor proprii, de unde va apărea și un comportament opozițional ( de exemplu: refuză să facă ceva; 16-24 luni), încep primele semne de independență (17-26 luni), copilul arătând uneori niște trăiri emoționale complexe, neîntâlnite anterior, cum ar fi gelozia sau invidia (de exemplu: nu vrea să împartă jucăriile, dorește jucăria altui copil, nu vrea să împartă afecțiunea părintelui cu o altă persoană etc;18-24 luni). La această vârstă, responsabilitatea părintelui are un rol determinant în viitoarele reacții comportamentale ale copilului, deoarece copilul începe să utilizeze învățarea imitativă ( 18-27 luni). Anxietatea separării începe să dispară (19-24 luni), iar copilul începe să experimenteze sentimente diverse, care includ rușinea, empatia, etc. (19-25 luni)

În segmentul dezvoltării cognitive, copilul începe să recunoască trăsăturile feței și să asocieze mai bine aceste trăsături cu emoția. Aici este unul dintre primele puncte în care un specialist poate determina cu acuratețe existența unor aspecte autiste (15-36 de luni – perioada de determinare este mai lungă, deoarece este specifică individului și expunerii acestuia la interacțiuni sociale complexe sau de ce nu, chiar și la interacțiuni umane simple). Copilul începe să participe la jocuri imaginare (18-24 luni) și să arate interes în a folosi olița ( interes determinat din nou de expunere, necesitate și sugestie; 16-25 luni).

Dacă facem referire la dezvoltarea limbajului, observăm modificări rapide. Copilul va imita limbajul vorbit (10-14 luni), va spune primele cuvinte (12-19 luni), va identifica numele persoanelor apropiate, a obiectelor utilizate și a părților corpului ( din nou, dacă este expus la aceste elemente, o va face la timp – aproximativ 14-24 luni, altfel acest lucru se întâmplă mai târziu), va formula propoziții de 2-4 cuvinte ( între 15-25 luni). La această vârstă, copilul are un vocabular de aproximativ 200 de cuvinte (16-24 de luni), acest vocabular constă atât din cuvinte vorbite, cât și din cuvinte înțelese. Unii dintre cei mici au uneori o întârziere în utilizarea limbajului expresiv, pentru că părinții, fără să realizeze acest lucru, anticipează necesitățile copilului și nu permit dezvoltarea limbajului, eliminând utilizarea acestuia. În această perioadă, vocabularul copilului se îmbogățește cu circa 10-20 de cuvinte pe zi (18-24 luni), iar acesta începe să utilizeze limbajul în structuri logice ( uneori reușite, uneori intuite greșit).

 

Ce activități sunt potrivite pentru acest segment de vârstă?

MOTRICITATE

Grosieră

Unu doi trei start: Alege un spațiu în care copilul tău poate să alerge în siguranță și organizează-i o cursă de alergare. Poți să alergi în paralel cu jucăria preferată.

Sus / jos: Dacă ai la dispoziție niște scări sigure, poți inventa un joc în care copilul, stând lângă balustradă, numără împreună cu tine câte scări poate să urce fără ajutor. În momentul în care se dezechilibrează, îl ajuți sau îl înveți să se prindă de balustradă, pentru a continua.

Fină

Să colorăm : Începutul este întotdeauna mai dificil, dar aceasta este perioada în care copilul tău învață să țină un creion. Chiar dacă este prea devreme pentru a învăța o priză corectă, încearcă să îl obișnuiești cu instrumentele de scris. Începeți cu creioane cerate mai groase și ghidează-i mâna pentru a-l învăța să facă linii verticale și orizontale. În câteva ședințe, copilul va putea să copieze și să reproducă astfel de linii.

Mai mult, mai puțin:

Această activitate este benefică și pentru dezvoltarea motricității fine, dar și pentru stimularea dezvoltării cognitive armonioase. Pune în mai multe tipuri de containere diverse materii organice, în funcție de cât de aventuros te simți ca și părinte în ziua respectivă ( de exemplu: fasole, mazăre, linte, orez, gris, mălai, făină). Ajută și învață copilul să golească conținutul containerului în vase de diferite dimensiuni, explicând procedeul ( de exemplu: vezi, paharul e mai înalt și pare mai mult, dar în vasul lat, după ce turnăm, pare mai puțin); chiar dacă din punct de vedere cognitiv, copilul este luat puțin prin surprindere, expunerea timpurie la concepte de conservare a cantității și volumului nu este nocivă, din contră, este benefică.

SOCIO-EMOȚIONAL

Să ne jucăm de-a prietenii: Acest joc nu are un scenariu general, ci poate să se adapteze la necesitățile și capacitățile fiecărei familii în parte. Punctele principale în acest joc sunt: să învățăm să împărțim, să utilizăm emoții, să învățăm cum să reacționăm la emoții. Simplu și la obiect: rățușca a căzut și s-a lovit, cum o ajutăm pe rățușcă? Iepurașul vrea și el să se joace cu mingea, cum facem ca toți să se poată juca cu această minge?

Joc liber: Faptul că încercăm ca și părinți să aducem un aport pozitiv în dezvoltarea copilului, nu înseamnă că trebuie să monopolizăm jocul acestuia cu momente de învățare. Uneori, cea mai bună lecție este posibilitatea de a te descoperi singur. Lasă-l pe copil să se joace singur, fără contribuția ta. Încurajează-l să își petreacă multiple momente din zi, jucându-se în lumea lui, singur.

DEZVOLTARE COGNITIVĂ

Cum face(…)? În această perioadă, copilul integrează trăirile emoționale cu recunoașterea acestora în comportamentele oglindite de către cei din jur. Aceasta este perioada în care copilul nu observă comportamentul celor din jur strict analitic, ci îl și repetă, încercând să folosească utilitatea acestuia. Copilul se apropie cu pași repezi de partea mai complexă a fenomenului cauză/efect. Acum poate fi învățat cum să reacționeze, dar și cum să utilizeze anumite obiecte din jurul său ( pare puțin prea repede, dar ar fi mai simplu să obișnuiți un copil să utilizeze aparatura la care, din diverse motive, are și va avea acces, pentru a evita episoade dramatice de genul extracțiilor unor animale de pluș din dvd -player).

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Micul explorator: Utilizand flash card-uri sau enciclopedii ilustrate, descoperiți noi aspecte ale mediului înconjurător. Dacă condițiile meteorologice o permit, mutați explorarea afară și descoperiți lumea. Vă veți întoarce acasă cu buzunarele pline de pietre, conuri de brad, capace de sticle și multe alte obiecte greu identificabile, dar veți oferi copilului posibilitatea de a-și îmbogăți vocabularul și de a petrece timp de calitate, alături de voi.

Ce am ascuns? Alegeți din casă o varietate de obiecte și o păturică. Scoateți câte un obiect de sub păturică și explicați. Exemplu: “o perie de păr, -perie, -uite cum o folosim”, exemplificați. Ascundeți peria sub păturică și întrebați : Ce am ascuns?, răspundeți “O perie”. Cu timpul, copilul va răspunde și el. Puteți să nu mai răspundeți în locul copilului, în momentul în care sunteți siguri că acesta cunoaște răspunsul. Acest exercițiu nu asigură doar îmbogațirea vocabularului, ci și o viitoare utilizare corectă a acestuia.

©Dr.Sandra O’Connor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.