Activitati specifice varstei 3-5 ani

big

MOTRICITATE FINĂ SI GROSIERĂ

Motricitate fină

Copilul are un control mult mai bun al prinderii și poate arăta deja o preferinţă pentru utilizarea mâinii drepte sau stângi, chiar se va hotărî pe care o va folosi cel mai des. (38 – 48 luni). Poate să deseneze o persoană cu părţi anatomice reprezentate corect ( 2 – 4 părţi anatomice: cap, corp, mâini, picioare, accentul se pune pe corp, detaliile sunt minime, între 41 – 50 luni), poate să copieze litere de tipar (41 – 48 luni), poate să copieze forme geometrice (49 – 60 luni), poate să copieze o foarfecă (40 – 48 luni).

Motricitate grosieră

Copilul poate să umble cu faţa şi cu spatele fără dificultăţi (42 – 51 luni), poate sta într-un picior pentru cel puțin 10 secunde (52 – 58 luni), poate să alerge, să se dea peste cap, să se caţere şi să sară de pe un picior pe celălat (51 – 59 luni). Copilul poate să urce şi să coboare scări fără dificultate (40 – 48 luni), poate să arunce o minge peste cap (42 – 49 luni), poate să se îmbrace singur (36 – 48 luni).

DEZVOLTARE SOCIO-EMOȚIONALĂ

Faptul că acest copil poate să se îmbrace şi să dezbrace singur (36 – 48 luni), îi oferă o oarecare independenţă şi putere de decizie. Această independenţă devine evidentă în comportamentul său (36 – 51 luni). Copilul se percepe ca individ distinct, cu dorinţe proprii, cu sentimente separate (40 – 49 luni), ceea ce determină un comportament uneori conflictual ( ori foarte cooperant, ori foarte opoziţional – 50-60 luni). Această individualitate nou însuşită îl determină să adopte un comportament cu tentă de integrare socială (chiar dacă par a demonstra tocmai opusul acestui concept), are capacitatea de a împărţi, atât obiecte, cât şi lucruri intangibile ( timp, activităţi, etc. 36 – 48 luni ), începe să negocieze soluţii în situațiile de conflict pe care le identifică ( 38 – 48 luni), începe să adere la reguli existente (48 – 59 luni), cooperează mai mult cu ceilalţi copii ( 36 – 50 de luni).

DEZVOLTARE COGNITIVĂ

Copilul continuă să fie implicat în jocul imaginar, acesta devenind tot mai complex (36 – 48 luni), poate să analizeze problemele dintr-o perspectivă unică (38 – 50 luni), cunoaşte cifrele şi începe să înţeleagă şi să utilizeze conceptele de adunare și de scădere (30 – 48 luni).

În această perioadă, dezvoltarea cognitivă a copilului conţine şi segmente de descoperire a lumii înconjurătoare şi a modului în care aceasta poate fi manipulată. Drept exemplu, copilul începe să își dezvolte capacitatea de a minţi deliberat (46 – 53 luni), dându-şi seama de faptul că adulţii şi copiii din jur au concepte diferite despre realitate (50 – 58 luni), începând să înţeleagă chiar şi faptul că unii oameni din jur percep realitatea fără acurateţe (47 – 57 luni). Copilul poate să numere, înşiruind corect cifrele – în funcţie de expunere (30 – 48 luni), recunoaşte şi poate reproduce numele culorilor (40 – 48 luni), înţelege noţiunea de scurgere a timpului (42 – 50 luni) şi arată o înţelegere sofisticată a acestui concept, putând spre sfârşitul acestei perioade, să recunoască ora după arătătoarele unui ceasornic – înţelege conceptul de ore, minute, secunde spre 50 luni.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

În această perioadă, copilul poate să formuleze la început, propoziţii de 5-6 cuvinte ( 40 – 48 luni), să utilizeze articole, verbe auxiliare şi structuri gramaticale noi (37- 48 luni), înţelege conceptul de “la fel “şi “diferit”( 39 – 48 luni), poate să formuleze corect gramatical o întrebare( 35-41 luni- spre sfârşitul acestei perioade, reuşeşte să formuleze corect gramatical o propoziţie, cu toate părţile componente utilizate corect –51 – 59 luni). Trebuie însă, luat în considerare faptul că, modul în care un copil utilizează limbajul pentru a comunica este specific mediului, tipului de personalitate şi al interacţiunilor pe care acesta le are cu exteriorul. Un copil poate să posede toate aceste capacităţi, dar să prezinte o întârziere în exprimarea limbajului, din cauza unor motive precum emotivitatea, nesiguranţa, lipsa de necesitate, etc. Faptul că un copil prezintă o întârziere nu determină lipsa capacităţii acestuia de a comunica. Expunerea la stimuli externi virtuali ( televizor, tablete, calculatoare, etc.) poate reprezenta un impediment în utilizarea limbajului exprimat şi înţeles.

 

Activităţi recomandate

Motricitate fină şi grosieră:

Forme cu sclipici:

Materiale necesare: un tub de lipici lichid transparent; sclipici de diferite culori,şabloane – forme de prăjituri, coli albe de hârtie.

Ajutaţi copilul să aşeze forma de prăjitură pe hârtie, apoi, cu o pensulă trasaţi interiorul formei cu lipici. Presăraţi sclipici şi aşteptaţi să se solidifice.

Desenează ce lipseşte:

Pe o coală de hârtie, trasaţi conturul extern al corpului uman, lăsând spaţii goale pe alocuri. Încurajaţi copilul să completeze spaţiul lipsă ( gâtul, capul, o mână, etc).

 

Socio-emoţional:

Poveşti magice

Alegeţi una din poveştile preferate ale copilului. După ce aţi citit împreună povestea, discutaţi anumite momente împreună. De exemplu: ”Cum crezi că s-a simţit Scufiţa Roşie când lupul a întrebat-o unde este casa bunicuţei? Cum ai vrea să schimbi povestea?” Interacţionaţi cu copilul vostru şi schimbaţi poveştile între ele sau găsiţi doar un final inedit poveştii pe care aţi citit-o împreună.

Dacă treceţi printr-un epsiod mai dificil, acest joc poate să vă ajute să abordaţi diferite subiecte, fără o referire directă, pentru a ajuta copilul să treacă mai uşor prin anumite momente de tranziţie sau adaptare.

Oraşul de jucărie

Pe coli de hârtie, desenaţi împreună cu copilul clădiri, parcări, bănci, stâlpi de telegraf şi diverse alte componente ale unui oraş imaginar. Decupaţi formele obţinute. Cu ajutorul unor benzi adezive, trasaţi drumuri pe covor sau pe podea şi aşezaţi apoi clădirile în modul în care doriţi să fie oraşul imaginar. Alegeţi jucăriile care vor popula oraşul şi jucaţi-vă împreună.

 

Limbaj:

Cum mă cheamă, cum te cheamă

Exersaţi ritmic numele pe litere ( al vostru, al copilului, al fraţilor, al membrilor familiei). Cu ajutorul unor oale sau a unor castroane şi al unei linguri de lemn, bateţi un ritm sacadat. La fiecare lovitura spuneţi o literă. Ritmul va ajuta la memorarea rapidă a literelor conţinute în nume.

Ce au făcut personajele?

Ca şi în cazul poveştilor magice, citiţi împreună, însă la final, în loc să vă jucaţi cu poveştile, întrebaţi detalii din conţinutul poveştii citite. Exemplu: ”Unde locuiau cei trei purceluşi? Ce a spus lupul?” Ajutaţi copilul să formuleze propoziţii logice. Încurajaţi copilul să vă pună la rândul său întrebări din poveste.

 

Dezvoltare cognitivă:

Eu văd….

Jucaţi-vă cu norii. Nimic nu este mai benefic în dezvoltarea copilului ca şi utilizarea imaginaţiei. Acesta este jocul în care copilul îşi utilizează imaginaţia şi încearcă să încorporeze abstractul în modul în care el percepe lumea. Uitaţi-vă pe geam la nori ( sau dacă vremea permite, priviţi norii de afară împreună) şi încercaţi să identificaţi diferite forme, animale, obiecte, etc.

Toate etapele pe care un copil le parcurge în dezvoltare sunt importante în obţinerea independenţei, echilibrului şi a încrederii (atât în sine, cât şi în mediul înconjurător).

Rolul părintelui este să nu rămână doar un observator în viaţa copilului, ci să participe activ, în fiecare stadiu, încercând prin joc şi educaţie să îi ofere acestuia şansa de a deveni un adult fericit şi echilibrat, indiferent de modul şi de principiile de viaţă adoptate. Fiind implicat în jocurile şi în activităţiile copiilor noştri, oferindu-le posibilitatea de a-şi dezvolta imaginaţia, de a se exprima şi de a fi ascultați, părintele lecreează o fundaţie solidă, pe care îşi vor putea dezvolta în viitor, propria structură.

©dr.Sandra O’Connor

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.