Cum vorbim cu copiii despre moarte?

sadkidmare

Cum înțelege un preșcolar moartea?

Preșcolarii văd moartea ca reversibilă, temporară și impersonală. Ei văd de multe ori, personaje de desene animate care se pot reanima după ce au fost zdrobite sau aruncate în aer și aceste imagini consolidează o noțiune de continuitate. La aceasta vârstă, copiii au o vagă înțelegere a faptului că toate lucrurile vii trebuie să moară, iar moartea reprezintă o finalitate de unde ceea ce se pierde nu se poate întoarce. Copiii sunt animiști, ei în acest moment percep moartea ca o continuitate, o întrerupere a unui ciclu care va continua ceva mai târziu. De aceea, este normal ca un copil să întrebe constant chiar și după ce i s-a explicat că cineva din jur a murit, unde este și când se va întoarce.

 

Înțelegerea morții între 5-8 ani

În perioada dintre cinci și opt ani, copiii începe să realizeze finalitatea morții și că toate lucrurile vii mor. Înțelegerea acestui proces nu determină o înțelegere a morții deoarece, copiii la această vârstă nu identifică moartea ca pe ceva care îi afectează personal. Ei nu văd moartea ca ceva care se referă la ei în mod direct, ci sunt afectați indirect de situație. Ei au în această perioadă o gândire “ magică “, având un fel de percepție deformată de invincibilitate. În viziunea lor imaginară, ei pot scăpa de moarte. Moartea în acest moment apare personificată. ( schelet, înger, spirit, zână, etc. ) Ei înțeleg faptul că, cei din jur pot să moară, ceea ce le provoacă panică și îi determină să întrebe des despre moarte și să ceara asigurări din partea celor dragi că ei nu vor muri ( cred că poate fi evitată). Acesta este momentul cel mai prielnic pentru a se discuta cu copiii pentru prima dată despre moarte, într-un mod simplu de înțeles.(Bibliografie titlul 1)

 

Înțelegerea morții între 8-10 ani

Între opt și zece ani, copiii încep să înțeleagă că moartea este ireversibilă, că toate lucrurile vii mor și că vor muri chiar și ei într-o zi. Curiozitatea lor va fi exacerbată, acum fiind un moment prielnic pentru a aprofunda înțelegerea acestor noțiuni.

 

Înțelegerea morții în adolescență

De multe ori, adolescenții devin intrigați, antrenați fiind natural în aflarea sensului vieții și înțelegerea sensului morții. Când adolescenții întreabă de ce cineva a trebuit să moară, ei nu sunt în căutarea unor răspunsuri literale, ci mai degrabă încearcă să înțeleagă sensul filozofic, scopul simbolic al acestui eveniment.

 

10 sfaturi pentru a le explica copiilor moartea

1. Fii sincer și încurajează-le întrebările și expresia emoțiilor. Este important să înțeleagă că nu doar adulții pot să vorbească despre asta, ci și copiii . (chiar dacă nu avem toate răspunsurile) Este acceptabil și perfect normal ca cei mici să fie triști și speriați.

 

2. De obicei, este mai ușor să vorbim despre moarte, atunci când suntem mai puțin implicați emoțional. Copiii sunt expuși la mortalitate de la o vârstă foarte tânără, ei observă moartea prin contactul cu flori moarte, copaci, insecte sau păsari. Deși poate suna morbid pentru noi, este o oportunitate de a-i ajuta pe copii să învețe mai multe despre moarte.

 

3. Pentru copiii cu vârsta sub cinci sau șase ani, explicați moartea în termeni simpli și concreți, de exemplu: “ uneori lucrurile vii nu mai funcționează”. Adesea, vă ajută să explicați moartea ca pe o terminare a funcțiilor de viață cunoscute. De exemplu, “când cineva moare, corpul nu mai poate respira”. Explicația trebuie să fie foarte simplă și scurtă. De multe ori, întrebările copiilor pot părea foarte profunde, însă percepția lor asupra morții este încă neclară și foarte vagă. Ei pot pune de exemplu, întrebări de genul:” unde va merge mama?”, un răspuns tehnic “acum îi vom pune corpul într-un loc pe care vom planta flori”, fiind probabil mult mai ușor de acceptat decât unul care prezintă un aspect spiritual sau filozofic; acesta este indicat ca un al doilea pas în proces, pertinent crezului și principiilor familiei.

 

4. În mod repetat, copiii vor pune aceleași întrebări; este modul în care aceștia prelucrează informații. E uneori frustrant, dar este extrem de important pentru ei ca adultul să le dea aceste răspunsuri de câte ori este necesar, explicând calm că persoana a decedat și nu poate veni înapoi din punct de vedere fizic. Este foarte important să nu le descurajați întrebările, spunându-le că sunt prea mici pentru a discuta despre asta. Fiecare are capacitatea proprie de a înțelege și nu există un punct ideal în dezvoltare, în care noi putem face fața perfect emoțiilor negative.

 

5. Încercați să răspundeți la întrebări scurt și simplu. Răspunsurile ar trebui să fie adresate astfel încât să le poată înțelege. Aveți grijă să nu-i copleșiți cu prea multe cuvinte.

 

6. Evitați utilizarea eufemismelor, cum ar fi: persoanas-a dus la culcare” sau “a plecat” sau chiar că familia a “pierdut” pe cineva. Explicațiile acestea pot provoca temeri și neînțelegerea fenomenului; copiilor mici le poate fi, de exemplu, frică să meargă la culcare ca să nu moară sau pot avea o stare de panică la gândul că ar putea fi părăsiți atunci când părinții “pleacă“.

 

7. Folosirea cuvântului “boală” poate fi înfricoșătoare pentru copiii mici. De multe ori, este util să le explicăm copiilor că exista uneori lucruri care pot provoca boli grave, accidente și uneori chiar moartea. Însă, toți oamenii se îmbolnăvesc uneori și asta nu înseamnă că vom muri, ci în general, că se fac bine.

 

8. Evitați să le spuneți copiilor că numai oamenii bătrâni mor. Când un copil învață într-un final că și cei mai tineri pot muri, aceștia vor interpreta ceea ce le-ați spus ca pe o minciună, iar credibilitatea voastră va avea de suferit. Poate ar fi mai bine să spunem: “Bunicul a trăit o lungă perioadă de timp înainte de a muri. Cei mai mulți oameni trăiesc o lungă perioadă de timp, dar mai sunt și situații în care unii mor mai devreme.“

 

9. Pe parcursul creșterii lor, copiii vor avea întrebări diferite și tot mai complexe despre moarte. Încercați să le răspundeți cât mai onest posibil de fiecare dată.

 

10. Când nu știți răspunsurile la întrebările copiilor, nu vă fie teamă să spuneți că nu știți. Oferiți-vă să căutați răspunsul împreună. Utilizați resursele pe care le aveți la îndemână.

 

NOTĂ

(Copiii se dezvoltă în moduri și ritmuri unice și au propriile modalități de gestionare a emoțiilor. Copilul dumneavoastră poate să se raporteze la o altă etapă de înțelegere decât cea determinată cronologic.)

 

Bibliografie:

1: Laury Krasny: “When dinosaurs die”

https://www.youtube.com/watch?v=Hhsf-m4LWf0

2: Leo Buscaglia: “ The fall of the Freddie the leaf”

https://www.youtube.com/watch?v=AhVVuiDHsag

3. Robert Muncsh: “ Love you forever”

( text tradus)

http://www.insulaekklesia.ro/te-voi-iubi-mereu-versuri-minunate/

4. Steele/Raider: “ Structured sensory intervention for traumatize children ,adolescents and parents. Strategies to aleviate trauma.”

Foto: Pinterest

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.