Familie, intimitate, sex

Familie_Intimitate_Sex

Fiecare individ vine în aceastã lume ca și adult cu un bagaj care conƫine: un set de așteptãri și un set de principii morale, etice și emoƫionale. Acestui bagaj i se alãturã regulile sociale prestabilite, legile ƫãrii în care trãiește, conceptele de viaƫã ale familiei în care se integreazã, și norme sociale nescrise. Aceste norme sociale sunt de mai multe feluri: unele sunt comparative si se referã la stadii de dezvoltare, unele sunt principiale și se referã la trãsãturi sociale generale și mitologie urbanã perpetuatã.

Tendinƫa naturalã a oamenilor este sã caute indicii în experienƫele celor din jurul lor, prieteni, membrii ai familiei, cunoștinte, sau grupurile de sprijin, tot mai frecvente în lumea virtualã. Ca tânãr adult, fãrã responsabilitatea unui copil, este mai ușor sã nu fi influenƫat de aceste aspecte exterioare care determinã introspectie, dar în momentul în care apare un copil, în aceste ziduri de apãrare încep sã se creeze fisuri.

Nașterea unui copil aduce cu ea un proces de adaptare care poate să varieze în intensitate în funcție de cuplu și circumstanțe.În general acest proces implică un anumit grad de dificultate de adaptare. Fiecare aspect nou al vieții unui adult aduce cu sine o necesitate de adaptare. În funcție de situația și noutatea careia trebuie sa ne adaptăm, apare un grad mai scăzut sau mai ridicat de dificultate. În momentul în care un părinte are un grad mai înalt de dificultate în adaptare, poate să inceapă să se simtă frustrat și incapabil să se ridice la standardele sociale și umane pe care societatea i le prezintă ca “normale”.

Primele momente în care un cuplu s-a confruntat cu experiența unui proces de adaptare, cu un anumit grad de dificultate au fost atunci când au luat decizia de a locui împreună. Însă, în acest moment, cei doi adulți, aveau o bază de experiență personală suficient de solidă pentru a reuși să managerieze împreună schimbarea. Relația s-a clădit,în general pe lucruri pe care un partener le aprecia la celălalt, pe calitatea intimității și a comunicării, pe pasiune, poate chiar infatuare uneori, pe sensibilitățiși afinități. Clădirea acestei relații a necesitat investiție din partea ambilor parteneri, și în multe circumstanțe, compromisuri din partea amândurora. Chiar și iubirea necondiționată are nevoie de mediul adecvat pentru a putea să se dezvolte, iar acest mediu trebuie să fie oferit de către ambii parteneri. Încet, în această relație s-a stabilit un ritm și o intimitate specifică.

Acest ritm și intimitate vor trece la rândul lor printr-un proces de adaptare la apariția unui copil ( fie acest copil primul sau unul dintr-un numeros șir de copii). Nu există o regulă generală după care un cuplu se poate ghida în această situație pentru a putea trece peste această perioadă fără a pierde intimitatea deoarece nu toate relațiile se află în același punct în momentul nașterii unui copil. Nu fiecare mamă sau tată se află în același loc în viață pentru a putea aprecia empatic experiența celuilalt. Dar un lucru este cert. După o naștere, în majoritatea cazurilor, există un declin în relația conjugală.

Primul instinct al partenerului va fii să caute ajutor în exterior. Acest ajutor poate să fie prezentat de multe ori sub formă de sfat, sau comparație; ex: “când eu eram…noi faceam”. Aceste exemple externe de multe ori nu sunt aplicabile la situația în care se găsește individul care are nevoie de un sfat. Certitudinea este ca fiecare adult este în acest moment vulnerabil. Aceasta vulnerabilitate îl va face să își pună în balanță relația, să inceapă să compare viața personală cu experiențele prietenilor, săinceapă să confere conotații negative interacțiunilor în cuplu.

În momentul în care apare un nou membru al familiei, părinții se află din nou într-o situație care necesită adaptare. Relația de cuplu pre-existentă va trece printr-o serie de modificări. Aceste modificări nu sunt în general de conținut, ci de structura, dar vulnerabilitatea și oboseala determină uneori partenerii să simtă cărelația se deteriorează. Omul pe care îl iubeam cu pasiune, brusc nu îndeplinește ca părinte rolul pe care noi ni l-am imaginat. Poate că nici modul în care oferă sprijin emoțional nu se ridică la înălțimea așteptărilor.

Cele mai bune sfaturi pe care un părinte poate să le primească sunt următoarele:

ÎNCHIDE TEMPORAR UȘA FAMILIEI, ȘI CONCENTREAZĂ-TE LA CEEA CE ESTE ÎN INTERIOR.

Ați ales un partener, nu o comunitate. Pentru a soluționa o fisura sau o dificultate în interiorul familiei, trebuie acționat intern, și voi sunteți cei mai importanți factori.

Important în aceste momente este să se facă o punere în revista a sentimentelor implicate și a intimității pe care un cuplu a avut-o anterior apariției copilului. În general cuplurile nu au fost create din tensiune și hazard, iar la fundația unei relații, se vor afla suficiente motive pentru a se recâștiga intimitatea și increderea.

NU TE LĂSA FURAT DE MOMENT

Lipsa spontaneității în relație este doar aparentă, aceasta putând fi reintrodusă în momentul în care se stabilește în linii mari un oarecare tipar al zilei. Pare paradoxal că un orar poate să facă loc spontaneității, dar având o idee vagă a orelor pe care părinții le atribuie meselor, și somnului celor mici, oferă ferestre temporale pentru intimitate. Această intimitate, necesară oricarui adult care se află într-o relație de cuplu, începe cu gesturi mărunte, și în momentele în care viața sexuală este în stand by ( dacă este cazul), această apropiere emoțională poate să reconstituie sau să întrețină  relația dintre parteneri.

NU DA O CONOTAȚIE NEGATIVĂRELAȚIEI SEXUALE

Studii analizând comportamentul sexual al parinților la 3 luni post partum (vezi bibliografie pentru cercetarea completă), determină că în general mamele renunță la activitatea sexuală pentru minimum 6 săptămâni post partum. În aceste săptămâni gesturi care anterior reflectau intimitate, sunt interpretate ca preludiu, și echilibrul relației are de suferit. De ce are acest echilibru de suferit? Să luăm un exemplu simplu: Partenerul (fără o preferință între mamă sau tată), vine să aibă un moment de intimitate cu celălalt, să îl ținăîn brațe, să îl atingă, să îl mângâie; celălalt are o reacție adversă, interpretând gestul ca o inițiere de act sexual, și indepartează partenerul. Comunicarea verbală nu este în acel moment suficient de expresivăși de adecvat utilizată, deoarece avem factori perturbatori: oboseala, adaptarea la nou, orgoliu rănit. Concluzia este o lipsă de comunicare eficientă, care se soldează în o potențială pierdere a intimitățiiși atribuirea unei conotații negative a actului sexual în sine. Care este soluția? Chiar dacă sexul este încă amânat pentru unele cupluri, intimitatea este necesară. O îmbrățișare, o mîngâiere ajută cuplul să rămână puternic, și susține cuplul conjugal atât din punct de vedere al apropierii emoționale, cât și fizice.

INVAȚĂ TREI CUVINTE NOI: IMAGINAȚIE, FLEXIBILITATE, ACCEPTARE

IMAGINAȚIE:

Nu trebuie să folosești tipare prestabilite pentru a-ți păstra relația conjugală. De multe ori patul conjugal va fi plin de copii care dorm cu picioarele pe perne. Descoperă-ți partea ludică și recrează-ți relația de cuplu.

FLEXIBILITATE:

Nu te impotmoli în prea multe așteptări. De altfel, dacă este posibil, renunță la așteptări cu totul. Omul pe care îl iubești nu poate să fie omul care te aștepți să fie, este omul pe care l-ai ales, cu calități și defecte. Acordă-i posibilitatea de a exista așa cum s-a format ca individ , fără așteptări prestabilite, și acest om va reuși cu siguranță să te surprindă. Este ușor să găsim defecte în cei din jurul nostru, dar paradoxal, este și mai ușor să îi apreciem pentru calitătile lor.

ACCEPTARE:

Acceptă faptul că viața ta s-a schimbat puțin. Acceptă faptul că ai intotdeauna puterea de a avea un final fericit, în toate situațiile pe care le vei întâlnii în viață. Acceptă situația în care ești, fără a confunda semantic acțiunea de a accepta cu cea de a face un compromis. Acceptarea este un lucru natural, care duce la încredere în sine, armonie și echilibru.

BIBLIOGRAFIE

*Tartakovsky, M. (2012). 3 Relationship Pitfalls When Entering Parenthood & Pointers to Help. Psych Central. Retrieved on September 3, 2013, from http://psychcentral.com/lib/3-relationship-pitfalls-when-entering-parenthood-pointers-to-help/00010798

*Exploring Co-Parent Experiences of Sexuality in the First 3 Months after Birth Sari M. van Anders PhD1,*, Lauren E. Hipp BS2, Lisa Kane Low PhD3

Dr. Sandra O'Connor

Psiholog clinician, doctor în medicină comportamentală.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.