Interviu cu Martin Szalai, speakerul workshopului „Mic dejun cu tătici”

Martin Szalai este psiholog-psihoterapeut individual în Tîrgu-Mureș, membru al Colegiului Psihologilor din România, având în spate 15 ani de practică profesională. Cu patru specializări în psihoterapie, speakerul nostru de la viitorul „Mic dejun cu tătici”, eveniment ce se apropie cu pași repezi, a acceptat să ne ofere câteva informații despre rolul pe care îl exercită părinții în dezvoltarea psihologică optimă a copiilor. Speakerul ne lămurește pe scurt, oferindu-ne o introducere în discuțiile ce vor avea loc sâmbătă, 5 septembrie, pe terasa Morpheus, unde va fi dezbătut și evidențiat în special rolul tatălui.  

Mic dejun cu tatici Afis A4

1. Ați mai participat la evenimente care implică părinții? Alte conferințe, întâlniri, dezbateri etc.

Da, lucrând în sistemul de învățământ am contact direct anual cu părinți și copii. Există în sistemul de stat inițiativă din partea psihologilor școlari și anual se întâmplă astfel de evenimente.

2. Cum îi priviți pe părinții din Tîrgu-Mureș din punct de vedere al deschiderii către astfel de evenimente, precum „Micul dejun cu tătici”?

Sunt curios și eu cum o să reacționeze tăticii. Din experiența mea profesională, tinerii părinți sunt curioși și din punct de vedere psihologic, ceea ce e foarte bine, chiar dacă mulți dintre ei nu își permit să meargă la psiholog, dar fiind vorba de copiii lor, abordează zona aceasta.

3. Din punct de vedere emoțional, al dezvoltării psihologice, care credeți că este diferența între un copil care crește avându-i alături pe ambii părinți și unul care crește doar sub îndrumarea unui singur părinte?

E un handicap din start lipsa unui părinte. Un copil se echilibrează prin prezența mamei și a tatălui. În situația în care cuplul nu poate funcționa, atunci se recomandă divorțul, dar e de preferat ca cel mic să trăiască în acest mediu: alături de mamă, de la care primește acea parte emoțională și mămicile sunt răspunzătoare pentru cum simt copiii, viitorii bărbați, să zicem așa, și alături de tată, care este responsabil cu deschiderea spre lume. Asta se poate vedea foarte bine, o mămică își ține puiul cu fața orientată spre ea, pentru a-l proteja, iar tăticul este cel care își ține puiul cu fața spre lume.

4. Puteți evidenția diferența dintre un copil care o are alături doar pe mamă și unul care îl are alături doar pe tată? Cum se manifestă în societate un copil care a fost crescut doar de tată?

Nu neapărat negativ, dar lipsește influența maternă. Spuneam, lipsa unui părinte este din start un handicap. Rolul de mamă sau de tată poate fi purtat de o altă persoană. Sunt situații excepționale, în urma unor despărțiri sau a refacerilor unor căsnicii, sunt persoane capabile „să joace” foarte bine acest rol de mamă sau de tată. Dacă există doar tăticul, e clar că va avea o orientare mai masculină și va fi dezechilibrat în zona emoțională, așa cum copilul crescut de mamă devine mai lipsit de avantajele oferite de latura paternă.

5. În experiența dumneavoastră ca psiholog, ați avut vreun caz care implica tatăl sau lipsa tatălui, caz atipic sau dificil, pe care ni l-ați putea relata?

Pot să vorbesc despre o patologie, nu știu dacă e ea potrivită, dar e un copil crescut într-o casă de copii și se vede diferența dintre aceștia și cei crescuți în familii. Se pot dezvolta patologii destul de deosebite, să zicem chiar și în zona sexualității, din cauza lipsei unui părinte.

6. Ce pregătiți pentru participanții „Micului dejun cu tătici”? De ce ar trebui tăticii să participe?

Bună întrebare. Am pregătit o secvență dintr-un film, „The Wall”. E o secvență acolo care pe mine m-a marcat, e vorba despre un băiețel care crește fără tată, e o secvență într-un parc de joacă în care copiii se dau pe tobogan, fiecare copil este așteptat fie de către mamă, fie de către tată, iar el nu are un aparținător. Mă pregătesc și o să am câteva idei. De obicei, în funcție de ce se va întâmpla mă adaptez la nevoile persoanelor care vor participa la acest workshop. Lumea pare interesată și din feed-backurile pe care le am pe Facebook și nu numai. Tăticii sunt interesați și mi se pare firesc. Mi se pare firesc ca un tătic să își dorească să discute pe această temă sau să audă și alte păreri. Este un tătic inteligent cel care e preocupat nu doar de dezvoltarea psihică, ci e interesat și de ce se întâmplă cu odrasla lui. E un semn bun.

7. Un ultim sfat pentru tătici?

Să vină la workshop!

Înscrierile se pot face pe http://ceainariamamicilor.ro/event/workshop-mic-dejun-cu-tatici/, unde aflați și alte detalii despre eveniment. Așa că, dragi tătici, încântați-ne cu prezența voastră!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.