Stereotipii in rolurile de gen

boy-441943_1280

Copiii noștri fac ceea ce facem și nu ceea ce spunem. Reacțiile noastre modelează comportamentul celor mici, iar rolurile de gen se formează prin intermediul socializării. Familia, școala și inclusiv filmele influențează convingerile copiilor referitoare la planurile lor de viitor.

Cele mai multe teorii asupra genului arată că perioada de vârstă cea mai importantă pentru formarea identității de gen este cea cuprinsă între 2 și 6 ani, când capacitatea de asimilare a copiilor este foarte mare. În această perioadă, este bine să fim deosebit de atenți cum ne creștem copiii. Băieții care sunt serviți și își văd mamele doar în ipostaza de bucătăreasă și ocupându-se de treburile casnice vor crede că acesta este rolul tuturor mamelor și al femeilor. Fetițele crescute astfel vor avea tendința să se identifice cu mamele lor și să li se pară normal să-și asume toate aceste responsabilități. Este important ca părinții să le ofere copiilor atât modele de gen specifice, cât și pe cele de gen nespecifice. O activitate specifică genului ar fi, la fete, jocul cu mărgelele, iar o activitate nespecifică genului, ar fi jocul cu ciocanul sau cu mașinuțele.

De multe ori, le insuflăm copiilor noștri în mod neintenționat stereotipiile de gen, prin interacțiunile și reacțiile noastre. Fetele de exemplu, sunt încurajate să se joace cu păpuși și cu ustensile de bucătărie. Prin intermediul acestor activități, fetele au ocazia să exerseze instinctul matern. Jocul de rol le oferă fetițelor ocazia să se identifice cu mamele lor, să învețe cum să-și crească copilul și să-și îngrijească familia. Băieții primesc mult mai rar păpuși, iar în camerele lor foarte rar se întâmplă să găsim ustensile de bucătărie. Într-o familie modernă însă, ambii părinți trebuie să se implice atât în treburile casnice, cât și în creșterea copilului. Ambii părinți au un loc de muncă, petrec la fel de mult timp la serviciu. Ambii părinți pleacă acasă obosiți după o zi de muncă, chiar dacă unul dintre ei este remunerat mai bine. Venitul mai mare al unuia dintre parteneri nu-i dă dreptul să fie ferit de treburile casnice.

Valorile noastre influențează de asemenea, interesele copilului, competențele dezvoltate, iar aceste caracteristici sunt indicatori importanți în alegerea carierei. De exemplu, dacă punem preț pe știință și copilul nostru ne vede citind des, e mult mai probabil ca și el să fie interesat de știință și se va simți încrezător în abilitățile lui. Dacă ne vede numai ocupându-ne de treburile gospodărești, oare ce concluzii va trage?

Se poate întâmpla ca, în ciuda faptului că ne străduim să-i ferim pe copiii noștri de stereotipiile legate de gen, ei totuși absorb convingerile promovate de societate. O fetiță poate alege să devină profesoară, pentru că toate cadrele didactice pe care le-a îndrăgit au fost femei. Ca părinți trebuie să ținem cont de faptul că societatea este suficient de puternică, încât să ne poată influența comportamentul și deciziile legate de carieră. Nu avem cum să ne ferim copiii de aceste influențe, dar unitatea familiei poate diminua dezvoltarea stereotipiilor de gen. Noi ca părinți avem un rol central privind dezvoltarea carierei copiilor, prin oportunitățile pe care le oferim. Părinții și copiii tind să aibă obiective de carieră și valori foarte asemănătoare. Deși ambii părinți au un impact asupra dezvoltării carierei copiilor, mamele ar putea să aibă un rol chiar mai mare decât tații, profesorii sau colegii. Copiii care se identifică puternic cu mamele lor au tendința de a pune mai mult preț pe școală și au încredere în abilitățile lor. Copiii vorbesc mult mai mult cu mamele lor decât cu oricine altcineva despre dorințele, trăirile și planurile lor de viitor. Din aceste motive, este important ca odraslele noastre să nu ne vadă ocupându-ne numai de gospodărie. Procedăm bine dacă îi arătăm că și ceea ce facem la locul nostru de muncă este important și folositor. E indicat să-i arătăm puiului nostru că suntem descurcărețe: putem bate un cui în perete și știm să schimbăm un bec. Deși competiția deseori este văzută drept o caracteristică ”masculină”, este bine să mai participăm și noi la câte o competiție sportivă, precum un concurs de bicicletă și să ne dedicăm timp (nu doar periodic) pentru pasiunile noastre. 

Articol de Imola Ognean

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.